Când copilul suferă în tăcere

Unii copii vin astăzi la școală cu o lume interioară grea, pe care nu știu cum să o pună în cuvinte.

Scoala poate scoate la lumina dificultati sau impasuri, care pana acum treceau neobservate. Unii devin agresivi, alții se închid în ei, alții par ‘fără chef’ sau mereu iritați. 


De multe ori, comportamentele sunt semnale ale unei suferințe emoționale, care rămâne nevăzută.


În psihanaliză, privim comportamentul si simptomele copilului ca pe un limbaj. Când un copil lovește, refuză, plânge „din nimic”, se retrage în tăcere sau pare că nu îl mai interesează nimic, în spate există, de obicei, o tensiune internă care este prea greu de gestionat pentru el. 
Relaționarea cu ceilalți copii devine complicată, integrarea la școală este un efort uriaș, iar fiecare zi poate fi pentru el o luptă tăcută.


Unii copii par agresivi pentru că sunt, de fapt, copleșiți și nu au încă instrumentele pentru a-și regla emoțiile. Unii sunt timizi, pentru că anxietatea le paralizează inițiativa.Alții par apatici, dar în interior trăiesc un nivel de presiune pe care nu îl pot verbaliza.


Iar tendintele depresive la copii nu arată întotdeauna ca tristețea „clasica”: de multe ori se exprimă prin iritabilitate, izbucniri, rezistență, retragere sau chiar somatizări.


Tot mai des vedem și la copii și adolescenți forme timpurii de burnout: o oboseală profundă, emoțională, generată de volumul mare de teme, ritmul încărcat, competiția, frica de greșeală și dorința de „a nu dezamăgi”. 


Când presiunea devine constantă, copilul începe să funcționeze din ce în ce mai greu: scade concentrarea, scade motivația, apar iritabilitatea, plânsul aparent fără motiv, refuzul de a merge la școală sau chiar simptome fizice.


Dacă nu intervenim timpuriu, aceste dificultăți se pot croniciza. Cu cât suferința rămâne mai mult timp neînțeleasă, cu atât copilul începe să creadă că „ceva nu e în regulă cu el”. Se izolează, relațiile îi devin tensionate, performanța scade, iar imaginea de sine poate fi afectată pe termen lung.


Copiii au nevoie de un spațiu în care emoțiile lor să fie ascultate, înțelese, validate si "traduse" pe limbajul lor. Au nevoie ca adulții să le observe semnalele, să nu minimalizeze schimbările de comportament și să le ofere sprijin profesionist atunci când lumea lor interioară devine prea grea pentru vârsta lor.


Dacă simți că al tău copil sau adolescent se confruntă cu astfel de dificultăți, sunt aici să vă însoțesc cu blândețe și răbdare în procesul de înțelegere și de depasire a impasului.


Lucrez în București, sector 3, iar pentru adolescenții mai mari ofer și ședințe online.