Psihoterapia are alt timp

    De ce de multe ori se ridica intrebarea si frustrarea ca mergi la psihoterapie de cateva luni si nu se vede nici un rezultat?  Pentru ca timpul in psihoterapie este dilatat. El are o alta durata, fata de modul si viteza cu care trece in viata cotidiana.

  Scurgerea timpului in psihoterapie, tine de ritmul interior al pacientului, de capacitatea acestuia de a face conexiuni, asocieri, de capacitatea sa de a accepta lucruri noi, schimbarea, care se face in doze mici.

   Sunt si etape de stagnare, etape in care pentru a obtine un efect, trebuie sa treaca o perioada, sa se realizeze o acumulare de mici insight-uri care sa se coreleze si sa se produca schimbarea.

   Exista si o rezistenta naturala inconstienta la psihoterapie, desi pacientul isi doreste si se implica activ in proces. Aceasta poate fi depasita mai usor sau mai greu, pentru ca presupune expunerea vulnerabilitatilor.

  Si apoi, se stie ca, inconstientul nu cunoaste timpul. Ceea ce s-a intamplat acum 20 de ani, pentru inconstient poate fi la fel de actual, ca ceva ce s-a intamplat ieri. Problema ramane prezenta pana ce este solutionata. Dar pentru aceasta, s-au facut o multime de incercari de rezolvare, din care o buna parte probabil au mai multe efecte secundare, decat beneficii, dar care s-au constituit in solutii temporare, ce fac situatia cat de cat tolerabila.

  Lucrurile sunt cu atat mai complicate, pentru ca functionarea psihica este una dinamica, multidimensionala. Sistemele sunt interdependente, astfel incat, efectele psihoterapiei pot aparea numai daca anumite conditii sunt indeplinite in mai multe parti ale sistemului. Si abia apoi mecanismul se pune in miscare. De aici si sentimentul aparent ca nu se intampla nimic.

   In realitate, se produc microschimbari care sunt mai greu sesizabile. Ele pot fi vazute mai intai:

- prin ceva ce era suparator si pacientul a incetat sa mai faca, 

- prin reducerea graduala a unor chestiuni care la inceput erau prea intense, 

- prin rarirea unor simptome, 

- prin controlul mai bun al unor impulsuri, 

- prin aparitia unor lucruri noi, 

- prin schimbarea usoara a modului de raportare la niste situatii, 

- prin a nu se mai simti atat de afectat de anumite probleme.

   Pentru efecte durabile, acest proces nu poate fi grabit nici de psihoterapeut, nici de pacient. Ceea ce se cere ambilor participanti, este rabdarea si perseverenta, chiar si cand pare ca nu merge, cand apar frustrari, nemultumiri. Toate fac parte din proces si se cer a fi puse in discutie, intelese,  elaborate si integrate.

  Spatiul care se creaza intre cei doi protagonosti, este un loc de incercare, in care pot lua nastere noi modalitati de functionare, care sunt exersate aici ca intr-un laborator, inainte de a fi folosite in viata pacientului.

  Aceasta se poate realiza doar in cadrul unei relatii psihoterapeutice de incredere, ce se constituie in timp, prin cunoasterea celuilalt, prin interactiuni repetate, ce produc un sentiment de previzibilitate, de siguranta.  Asa ca, daca va incearca indoiala, nu renuntati. 

 Si daca nu ai inceput inca un proces psihoterapeutic, poti apela cu incredere la un specialist. Iti pot fi alaturi in acest parcurs, daca  te simti pregatit(a).

Psihoterapeut Gabriela Vitikan

0722589855