Această trecere de la emoție la senzație poartă numele de somatizare, un mecanism de apărare prin care psihicul, aflat în incapacitatea de a „digera” mental o experiență, mută conflictul din planul gândirii direct în cel al biologiei, transformând angoasa într-un limbaj mut al organelor. Somatizarea este, în esență, un scurtcircuit al sistemului nervos: atunci când un conflict, o anxietate de performanță sau o dificultate de adaptare se simte ca fiind prea mult, corpul preia povara și o transformă într-un simptom fizic palpabil.