Când ordinea nu mai este suficientă: despre obsesionalitate și nevoia de control

Ești persoana pe care ceilalți se pot baza. Îți place să știi ce ai de făcut, îți organizezi timpul,observi lucrurile pe care alții le scapă și ai sentimentul că, dacă pui suficientă ordine în jurultău, vei putea să ții lucrurile sub control și în interiorul tău. Nu este nimic în neregulă cu asta.Conștiinciozitatea, atenția la detalii, disciplina și nevoia de organizare pot fi calitățiimportante, iar pentru mulți oameni reprezintă chiar felul prin care își construiesc stabilitatea.

Dificultatea începe atunci când ordinea nu mai este o alegere, ci devine singurul mod în carete poți simți în siguranță.

Când o schimbare neprevăzută îți provoacă o neliniște disproporționată, când trebuie săverifici încă o dată și încă o dată, când simți că nu poți lăsa lucrurile „așa”, când mintea revinefără încetare la aceeași întrebare, la aceeași posibilitate sau la aceeași greșeală, iar linișteavine doar după ce ai verificat, ai calculat, ai ordonat sau ai făcut un anumit lucru într-unanumit fel, nu mai vorbim doar despre o persoană organizată.

În spatele acestei nevoi de control există adesea o dificultate mai profundă: ce se întâmplă întine atunci când nu mai poți controla?

Perspectiva psihanalitică privește obsesia și compulsia nu doar ca pe niște simptome caretrebuie eliminate, ci și ca pe modalități prin care psihicul încearcă să țină sub control ceva ceeste trăit ca prea amenințător, contradictoriu sau greu de acceptat. Freud a descris mecanismeprecum izolarea afectului și anularea retroactivă, prin care gândul sau impulsul tulburător esteseparat de emoția lui ori „reparat” printr-o acțiune ulterioară. În această perspectivă, ritualulcompulsiv nu este lipsit de sens: el încearcă să facă ceva cu anxietatea pe care persoana nu opoate încă gândi în alt mod.

Este ca și cum în interior s-ar afla o oală sub presiune, iar controlul ar avea rolul de a ținecapacul bine închis. Ordinea, verificarea, perfecționismul, raționalizarea, îndoiala repetitivăsau ritualul pot reduce tensiunea pentru moment, însă ceea ce fierbe dedesubt nu a dispărut.
Iar ceea ce fierbe nu este întotdeauna ceva spectaculos sau ușor de numit. Poate fi furie,agresivitate, vinovăție, dorință, sexualitate, ambivalență, resentiment, nevoia de dependență,frica de a greși sau de a răni pe cineva, dar și dificultatea de a suporta faptul că poți iubi șirespinge aceeași persoană, că poți dori ceva și în același timp să te temi de acel lucru sau cănu poți avea niciodată certitudinea absolută că ai făcut alegerea corectă. Literaturapsihodinamică descrie tocmai această tendință de a transforma conflictul afectiv într-oproblemă care trebuie rezolvată prin gândire, control și neutralizare.

De aceea, omul foarte controlat poate ajunge să fie și foarte obosit. Pentru că mintea careverifică permanent dacă totul este în ordine nu se poate odihni cu adevărat. Iar în relații,aceeași nevoie poate apărea sub forma dificultății de a delega, a nevoii ca lucrurile să fiefăcute într-un anumit fel, a criticii, a rigidității sau a imposibilității de a tolera greșealaceluilalt. Ceea ce a fost cândva o modalitate de a păstra siguranța poate ajunge, treptat, sălimiteze spontaneitatea, apropierea și chiar sentimentul că ai voie să trăiești fără să verificipermanent dacă faci totul bine.

Acesta este unul dintre momentele în care terapia poate deveni importantă. Nu pentru a tetransforma într-o persoană dezorganizată sau pentru a-ți lua disciplina, seriozitatea ori nevoiade structură, ci pentru a înțelege cât din controlul tău este alegere și cât a devenit apărare. Înpsihoterapie există spațiul în care lucrurile care până atunci trebuiau ordonate, verificate sauținute sub control pot fi, treptat, simțite și puse în cuvinte. Iar atunci când conflictul interndevine mai ușor de recunoscut și de tolerat, simptomele nu mai trebuie să poarte singureîntreaga tensiune psihică.

Nu trebuie să aștepți ca obsesia sau compulsia să îți ocupe întreaga viață pentru a cere ajutor. Uneori, semnalul important este chiar momentul în care îți dai seama că ceea ce te ajuta săfuncționezi a început să te conducă.

Dacă te regăsești în această descriere și simți că nevoia de control, gândurile repetitive sauritualurile au început să îți consume energia, timpul ori relațiile, îmi poți scrie pentru oprogramare la terapie.

Pentru a programa o ședință în București, Sector 3, sau online, ma poti contacta pe adresa deemail: gabriela.vitikan@gmail.com sau ma poti suna la numarul: 0722589855.